duminică, 5 septembrie 2010

Muntii Trascau (Poiana cu Narcise) - 3-5.sept.2010

         Pentru acesta excursie ne-am pregatit cu ceva timp inainte de plecare pentru ca am pornit cu gandul sa nu mergem cu trenul, ci cu masina si motoarele ceea ce inseamna sa nu calatorim alaturi de grup (Veniti cu Noi). Echipa a fost compusa din aceiasi membrii, o mana de oameni(mana de om normal, cu 5 degete): eu, Patri, Berti, Diana si Atti.
         Am plecat din Arad vineri, la ora 5, trafic lejer pana la Deva unde facem prima oprire, apoi am continuat spre Teius iar de acolo mai cativa km pana la locul de campare. Ultimii km au fost mai dificili pentru ca au fost pe drum forestier destul de rau. Intr-un final, dupa 5 ore si 250 de km ajungem in Poiana cu Narcise din Muntii Trascau.
        Nu ajungem bine sus ca si vedem grupul adunat, gata de plecare. Nu am mai stat la povesti, ne-am echipat si noi cu ceva mancare, haine de ploaie + altele si am pornit la drum cu grupul. Traseul a fost unul pe care l-am mai parcurs acu` cativa ani respectiv cheile Rîmeţului pe versantul stang, mai exact Brana Caprelor (o poteca pe versantul abrupt care trece prin zone mai expuse unde sunt instalate cabluri de siguranta).
        Sambata nu a fost ziua mea norocoasa. Din cauze necunoscute (doar banuite) am avut o problema destul de nasoala la stomac si nu am putut pleca in tura cu grupul si am ramas cu Patri pe la cort. In afara de deshidratarea mea cauza careia abia puteam manca ceva, mai era si o plictiseala de moarte. Pana la urma m-am facut si eu bine pe cand a venit seara.
        Duminica nu am plecat pe tura pentru ca planuiam sa ne intoarcem spre casa pe la ora 11 pe ruta Abrud-Brad-Varfurile-Ineu-Arad cu gandul sa evitam aglomeratia de pe valea Muresului si am si reusit asta doar ca am dat de vreo 50 km de drum neasfaltat dar accesibil(nu ca cel la urcare spre Poiana cu Narcise). Parcurgem si restul drumului din care vreo 70% a fost foarte bun, chiar o placere a fost sa conduc acea bucata de drum, si ajungem acasa inainte de lasarea intunericului.

Cateva fotografii:

luni, 23 august 2010

Aquapolis Szeged

Pe caldura asta ce poti face alceva decat sa mergi la un strand unde sa te racoresti si sa te distrezi o zi intreaga? Am ales sa mergem intr-o zi de luni pentru a evita aglomeratia si cozile de la topogane, aceiasi echipa ca si data trecuta: eu, Patri, Berti, Diana si Atti, tot cu acelasi mijloc de transport.
Pana la Szeged sunt ~100  de km care i-am facut in vreo 2 ore cu tot cu ocolisul facut din cauza zecilor(poate sute) de tir-uri care stationau la iesirea din tara. Odata ce am trecut granita, cum eram si obisnuiti, alta mancare de peste. De data asta ne-a mirat ca exista piste pentru bicilete in afara carosabilului intre localitati mici (sate) pe care se circula, nu sunt doar de forma; ca urmare in localitati vezi zeci de bicilete "parcate" in fata magazilelor. Asta nu o sa vedem pe la noi prea devreme, noi, romanii nu ne "injosim" sa lasam masina in schimbul biciletei.
Ajungem la strand, lasam masina in parcarea subterana pentru care nu se percepe vreo taxa, ne luam bilete de intrare (3400 HUF=51 lei) si ne "instalam" si noi intr-un loc. Urmatoarele ore le-am petrecut pe toate topoganele, in toate bazinele cu tot felul de instalatii de masaj cu aer sau jet de apa. Am trecut si prin bazinul cu apa termala unde am stat ceva vreme.
Raman de aceiasi parere: Marita fiecare leu cheltuit !


SlideShow (By Berti)

Fotografii:
 

joi, 12 august 2010

AquaPark Hajduszoboszlo

          Aceasta plecare in Ungaria la strandul din Hajduszoboszlo ne-a picat tare bine pe fondul caldurii din Arad. Am plecat dimineata la 7 si ceva eu, Patri, Berti, Diana si Atti cu masina iar Otto cu Transalpu`; dupa ce am chinuit masina si motoru pe drumul pana la Oradea, am trecut in Ungaria unde nu am mai avut astfel de probleme si am ajuns cu putin timp inaintea deschiderii.
          Am intrat in strand si am ramas putin uimiti de suprafata pe care se intinde si de multitudinea de bazine, topogane si mai apoi de bazinul cu valuri. Urmatoarele ore am profitat cat de mult am putut si ne-am dat pe toate topoganele, cu colac, fara colac, am fost de doua ori la valuri si intre timp ne rupeam cate putin din fuga si mai mancam cate ceva.
         Nu am stat nici un minut intins la soare dar la ora 18 cand am plecat am observat cu totii cat de bronzati suntem.
          Acesta este unul dintre locurile pentru care nu iti pare rau de banii cheltuiti, nici macar de parcare (1500 ft=22,5 lei).
           Distanta totala: ~400 km
           Pret intrare: 4200 ft = 63 lei/persoana


Slideshow:



Fotografii: