duminică, 1 mai 2011

Cota Zero (30.apr.-1.mai.2011)


       Am plecat Sambata la ora 9 intr-un grup de 4 motoare (eu si Patri cu Pegaso, Berti si Silvia cu Transalp, Atti cu Transalp si Calin tot pe Transalp) cu destinatia la 120 de km respectiv, Cota Zero. Aceasta este o excursie pe care grupul Veniti cu Noi o organizeaza la data de 1 mai.
      In ciuda vremi rele anuntate, am scapat foarte usor, toata ziua de sambata nu a plouat deloc. Am ajuns la locul de campare unde majoritatea grupului era ajunsa si ne-am apucat si noi de montat cortul. Dupa ce am lenevit ceva vreme am facut o plimbare scurta prin zona iar apoi am trecut la volei si am tinut-o asa pana ce s-a inserat. Odata cu lasarea intunericului a fost organizata si o prezentare foto cu diapozitive.
       Ziua de 1 mai am continuat-o in acelasi ritm: leneveala la cort; nu prea multa pentru ca ne-am hotarat se plecam cat mai repede vazand evolutia vremii.
       Ca sa fie mai interesant, drumul dus l-am facut pe valea Muresului iar intors pe la Varfurile-Ineu-Siria-Arad. La intoarcere, coborand de la locul de campare, am travesat cateva portiuni de drum cu noroi unde am pus motorul perpendicular cu drumul dar nu jos, ca norocu`.
       Distanta totala: 293 km

Slideshow (by Berti):




Fotografii: (Nikon D40X + Samsung L730)





























duminică, 3 aprilie 2011

Cladova - Casoaia (prima iesire moto)


      Duminică la ora 11 ne-am întâlnit la Billa 8 motoare plus o maşină (cu un bebe), am făcut cumpăraturile pentru Cladova şi am pornit uşor la drum. Distanţa fiind relativ scurtă am ajuns destul de rapid. Fiind pentru prima dată pentru mine, a început să mă doara mâna dreaptă şi aşa a ţinut-o până seara când am ajuns acasa.
      La Cladova am făcut ceva bun la foc şi nu am zăbovit prea mult; am plecat spre Căsoaia unde nu am mai fost de aproximativ 10 ani; acelaşi loc frumos, liniştit şi plăcut. Nici aici nu am stat prea mult şi am luat-o spre casă.
      Vremea a fost foarte plăcută toată ziua dar totuşi pentru mine şi Patri a fost foarte obositor.
      Cât pe ce să închei postarea fără să aduc aminte de cel mai nou membru al familiei: Aprilia Pegaso de 650cm2 din 1997.

Foto:
(Nikon D40x)










duminică, 13 februarie 2011

La ski in Austria (Petzen) - 6-13.feb.2011


Am făcut-o şi pe asta până la urmă, am reuşit să mergem la ski în Austria, mai exact în staţiunea Petzen (lângă localitatea Bleiburg la graniţa cu Slovenia). Staţiunea este una destul de modestă pentru Austria dar pentru mine şi Patri, comparând cu ceea ce am văzut până acum în Romania este net superior, din orice punct de vedere.

Tot grupul (12 persoane, rude, cunoscuţi, prieteni ulterior) a fost cazat la pensiunea Werkhof (la moşu) unde am găsit tot ceea ce ne doream şi o mulţime de alte lucruri la care nu ne-am fi aşteptat (lucruri poztive).

Am văzut şi mentalitatea oamenilor care nu prea are nici o tangenţă cu cea a românilor (nu voi intra în detalii pentru că încerc să las în urmă prăpastia dintre români si orice alta naţie de oameni care am cunoscut-o eu şi să incerc sa cred în vorba "las` că n-om fi noi cei mai prosti", cu toate că toate duc la concluzia asta.)

Din punct de vedere al pârtiilor am fost foarte mulţumit. La baza (669m) sunt două pârtii: una foarte uşoară şi una roşie, bunicică, apoi o telecabină te urcă în partea de sus ( 1700m) de unde pornesc două pârtii: una în sus până la 1900 m iar cealaltă în jos, ambele roşii (mediu). Din partea de sus există posibilitatea de a coborâ până jos pe mai multe combinaţii de pârtii (roşii, albastre şi neagră). Din cauza stratului de zăpadă relativ mic (40cm) unele porţiuni din pârtiile albastre erau închise dar aceastea puteau fi evitate folosind pârtia neagră.

Ca tot omul care vizitează o ţară străină, am vizitat şi noi capitala unde printre altele am fost uimit de fluiditatea traficului indiferent de cine era la volan, barbat sau femeie, indiferent de ce maşină conduceau: la verde toţi călcau acceleraţia până la 60-70 şi acolo rămânea o bucată bună de timp. Am vizitat pe fugă (era cam rece) şi Schonbrunn-ul, Opera şi zonele comerciale de prin centru.

În total am parcurs aproximativ 1800km din care vreo 1500 pe autostrăzi, după care am coborât cu picioarele pe pământ românesc lăsând un urmă un vis frumos care voi face tot ce îmi stă în putinţă să se repete în fiecare iarnă.


Video:


Fotografii: